Bună, tuturor!
Revin astăzi pe blog cu o nouă recenzie. O povestioară ușor de citit, scurtă, ce merge citită la un ceai într-o duminică dimineață sau cu un pahar de vin într-o miercuri seară.
Foști iubiți, Adam și Louise trăiesc la mii de kilometri depărtare unul de celălalt, el la Paris, ea în Montreal. Corespondand pe e-mail, cei doi își evocă trecutul comun, rănile încă neinchise, momentele de bucurie, dar și noile relații. Ceea ce-i apropie însă a două oară este prietenia, construită de comun acord și însoțită de o provocare: ar putea să-și reînvie dragostea tocmai vorbind despre dragoste?
Eric-Emmanuel Schmitt, observator minuțios și lucid al capriciilor inimii, reușește să transpună în acest român epistolar, cu fine și surprinzătoare nuanțe, parcursul plin de capcane al unei legături amoroase tipice pentru vremurile noastre.
Sinceră să fiu am fost suprinsă de povestea asta. Mă așteptam să fie mai lungă și să fie o nuvelă clasică, dar s-a dovedit a fi povestea unor îndrăgostiți ce este prezentată prin scrisori. A fost o carte lejer de citit (în 2 ore am și citit-o), care mi-a plăcut, m-a "prins" în subiect și mi-a dat o stare de bine. La început ai impresia că nu înțelegi foarte bine firul poveștii, dar cu timpul micile detalii fac diferența și leagă povestea fără să îți dai seama. Tot ce am citit până acum de la Schmitt mi-a plăcut și cu siguranță îl voi reciti în viitor. Recomand cartea dacă vrei o lectură lejeră care te prinde și care te scoate din rutină.
Nu uita că mă găsești și pe instagram unde postez zilnic despre cărțile pe care eu le citesc.
Mulțumesc că ai citit până aici! ❤️
**link-urile nu prezinta link-uri de afiliere de la edituri**
0 Comentarii