Advertisement

Main Ad

[Recenzie] Fata care citea in metrou - Christine Feret Fleury

Bună, tuturor!

Astăzi am revenit pe blog cu un nou articol despre o carte pe care eu sinceră să fiu nu am înțeles-o prea bine. 

Nu am vrut inițial să scriu despre ea, dar m-am gândit că poate totuși sunt persoane interesate de ea.


Detalii despre carte:

An apariție: 2017

Editura: Nemira

Gen: Fictiune - Moderni, Contemporani

Nr pagini: 206

Juliette merge cu metroul din Paris în fiecare zi, la aceeași oră. Cea mai mare plăcere a ei este să vadă ce citesc cei din jur: doamna în vârstă, colecționarul de ediții rare, studenta la matematică sau fata care plânge la pagina 247. Îi priveste pe toți cu tandrețe și curiozitate, de parcă ceea ce citesc, pasiunile și diversitatea existenței lor i-ar putea colora și ei viața monotonă.

Dar într-o zi Juliette hotărăște să coboare cu 2 stații mai devreme și să o ia pe un drum ocolitor spre serviciu, decizie care îi va schimba viața.

Despre autor:


Christine Féret-Fleury a fost editor la Gallimard Jeunesse. În 1996 a debutat ca scriitoare cu o carte pentru copiiLe petit tamour, iar în 1999 i s-a tipărit primul volum pentru adulți, Les vagues sont douces commes des tigrescu care a câștigat Premiul Antigona. Au urmat apoi opt cărți, autoarei plăcându-i să-și încerce forțele în diverse genuri și incercând să experimenteze cât mai mult în materie de literatură.

Poveste:

Povestea se învârte în jurul lui Juliette, o tânără fată ce lucrează în domeniul imobiliar și care iubește să tragă cu ochiul la oamenii din metrou care citesc cărți.

Este foarte atentă la titlurile cărților și face orice să descifreze numele unei cărți pe care i se pune pata. De-a lungul călătoriilor zilnice spre serviciu, Juliette întâlnește tot felul de cititori: cititori de ediții rare, de cărți de bucate sau de romane obișnuite.

Într-o zi, Juliette fiind plictisită de călătoriile sale, decide să o ia pe o rută ocolitoare și astfel o carte îi atrage atenția: o carte ce ținea poarta între deschisă, pe respectiva poartă scriind Cărți fără limite cu albastru. 

Lânga ea, apare o fetiță drăguță pe nume Zaide ce o vede pe Juliette și crede că este cărăușul tatălui său, astfel fata propunându-i să meargă la biroul tatălui său.

Meseria de cărăuș presupune să iei cărți din biblioteca lui Soliman (tatăl lui Zaide), câte 4-5 la număr pe care să le dai oamenilor pe stradă, însă trebuie să fii atent și să simți ce carte li s-ar potrivi persoanelor respective.

Juliette acceptă propunerea lui Soliman și începe să împartă cărțile: la birou, colegilor și pentru că și-a dat demisia.

Gândurile mele după terminarea cărții:

Personal, nu am rămas foarte impresionată de poveste. 

Este o carte destul de ușor de citit, care încurajează cititul, dar totodată îmi dă impresia că nu are un fir narativ bine stabilit. 

Mai aveam de citit 20 de pagini din carte, dar pur și simplu nu am mai putut să o continui.

Cartea pot fi achiziționate de aici:

elefant.ro

carturesti.ro

emag.ro

libris.ro

nemira.ro


Mulțumesc că ai citit până aici! ❤️


**link-urile nu prezinta link-uri de afiliere de la edituri**




Trimiteți un comentariu

0 Comentarii